Filme deosebite

Carmen Harra este o tâmpită incultă şi mitomană.

Mergând mai departe - am învăţat un lucru important în aceste 6 zile în care n’am postat.

E o idee foarte neinspirată să te uiţi la filme care se vor profunde dar sunt pline de efecte speciale.

După ce am rămas traumatizat de Avatar (mda.. cel mai bun film al mileniului etc etc) am hotărât să evit producţiile care chipurile “te fac să gândeşti” sau care “nu pot fi înţelese decât de oameni deştepţi” dar care de fapt sunt nişte porcării sinistre cu scenarii fumate, penibile şi atât de prost structurate încât şi un copil de 5 ani mai isteţ îşi va cere banii înapoi după vizionare, singurul motiv pentru care masele se duc la ele fiind efectele speciale.

Din păcate însă, o forţă necunoscută m’a împins acum vreo 3 săptămâni să îmi încalc hotărârea şi să mă uit la câteva dintre cele mai bine cotate filme “cu mesaj” din ultimii doi ani. Deşi fiecare vizionare a fost mai dureroasă decât cea precedentă am dat dovadă de perseverenţă, spunându’mi că mai mult ca sigur va exista unu care într’adevăr mă va impresiona. Ei bine, nu a fost cazul şi după ce m’am uitat la District 9 am fost la un pas să’mi tai venele cu o furculiţă din cauza nervilor.

Sincer, nu ştiu încotro se îndreaptă cinematografia, dar partea proastă e că încasările arată că nu contează povestea unui film ci numărul de explozii, monştri şi de scene psihedelice din el.

Ba chiar mai mult, cu cât ideea de bază e mai simplă şi efectele speciale sunt mai multe şi mai nejustificate, cu atât producţia e considerată mai complexă şi mai profundă de către spectatori. Ca şi cum asta nu ar spune destule despre isteţimea privitorului de rând, mai există inclusiv unii oameni care recunosc în gura mare: “Pe mine nu mă interesează dacă filmul e bun sau nu, mă interesează doar să arate mişto.” ...despre ăia chiar nu ştiu ce să mai zic.

Pentru cine nu e mare cinefil dar vrea să ştie despre ce e vorba în filmele de top, voi prezenta pe scurt câteva dintre capodoperele la care mi’am expus retina recent. Atenţie spoilere! (cică) Deşi mai bine citiţi aici şi nu vă mai pierdeţi ore din viaţă vizionându’le:

- Alice in Wonderland: Johnny Depp şi un motan care se teleportează salvează filmul. Altceva nu contează.
- Clash of the Titans: Un gagiu îşi riscă viaţa de nenumărate ori ca să facă rost de capul Medusei de care avea nevoie pentru a ucide THE KRAKEN . După ce omoară THE KRAKEN, deşi capul era cea mai puternică armă de pe Pământ el îl aruncă în mare şi călăreşte spre asfinţit. (Există o morală pe’aici pe undeva.) Mai urmează două părţi.
- District 9: Extratereştrii e inteligenţi dar creduli, iar oamenii e mai proşti dar vicleni. Urmează şi District 10.

Poate că’s rău, poate că’s prea exigent, dar poate că mi se rupe. Cât timp nu îşi aduc aminte baieţii de la Hollywood cum se face un film dacă nu strălucit, măcar decent, eu unul nu o să mă mai uit decât la chestii de genu’ Shoot ‘em up sau Crank unde ţi se promite doar acţiune exagerată şi lipsită de sens, pentru că se pare că doar de asta mai sunt în stare regizorii în ziua de azi.

Având totuşi în vedere cât de incapabili sunt de a oferi publicului ceea ce promit... parcă văd că mă duc la un film haotic cu împuşcături şi mă trezesc că taman ăla are un substrat psihologic foarte complicat. Nu că ar fi ceva rău, dar zic aşa.

Cred că ei doi au fost singurii care nu şi'au dat seama că n'o să se termine bine:

Funny Hallway Stunt Fail - Watch more Funny Videos
Minunat.

Cum sărutăm?

Iniţial am vrut doar să adaug linkul următor la lista cu dubioşenii dar e 3:00 noaptea, n'am somn, sunt plictisit şi cu capsa pusă aşa că îi voi acorda mai multă atenţie.

Acesta este linkul în cauză: inculpatul.

După cum se vede, este un tutorial foarte complex realizat de doi tineri amorezaţi care vă învaţă cum să vă sărutaţi.

Acum... eu nu pretind că's vreun expert şi că rulez fete pe bandă dar chiar şi de la nivelul meu ăia doi nu par mari aşi în arta sărutatului. Cu alte cuvinte, io cred că pur şi simplu au decis să facă tutorialu' ăla ca să arate lumii cât de pasionali sunt ei şi eventual să obţină admiraţia şi respectul puştilor cu vârste până în 14 ani.

La fel ca ei, mai sunt o groază de "savanţi" care descoperă internetul, află cum să se filmeze şi decid să creeze tot felul de clipuri instrucţionale prin care explică întregii planete cum se fac lucruri complet banale de care oricine este capabil instinctiv sau cu un efort minim.

Mai era un alt tip care ne învăţa cum se prepară crenvurştii dar băiatul ăla era absolut genial, adică era atât de idiot încât chiar amuza şi fascina (e şi în lista cu linkuri), în timp ce domnii prezentaţi îmi par doar rupţi de realitate într'un mod trist şi uşor penibil.

Au inclusiv o secţiune cu lucruri pe care să nu le faci când săruţi o persoană şi anume: să nu îi sugi buzele în gura ta ca un aspirator, să nu îţi introduci limba cu forţa în gura ei, să nu o săruţi cu gura plină de salivă, să nu o săruţi când îţi miroase gura urât sau când ai chestii pe/între dinţi, să nu îi ratezi gura, să ai grijă să nu vă loviţi nas în nas şi nu în ultimul rând să fiţi atenţi dacă unul dintre voi poartă aparat dentar, să nu vă tăiaţi.

Serios... cât de inapt să fii să comiţi vreuna din greşelile alea constant şi să nu'ţi dai seama că nu e ok?

Vai, bine că au făcut ei acea pagină! Zic şi io ca în reclamele alea de la teleshopping:

De când am urmărit tutorialul lor, succesul meu la fete a crescut cu 11.47%! Mulţumită lui şi colegei lui, Adelina, viaţa mea sexuală a înflorit şi mă simt mult mai sigur pe mine! Nota 10 din 10, aş viziona din nou cu plăcere.

În încheiere, iată una dintre cele mai presante probleme ale românilor, conform lu' Google:

Minunat.

Eroi

Am observat că în ultimii ani au început să apară pe la talk-show-uri tot mai mulţi “eroi” care vor să spună întregii lumi prin ce au trecut ei.

Mai exact, mă refer la oameni cu poveşti de genu “la 39 de ani aveam 500kg şi mi’am dat seama că este timpul să’mi schimb modul de trai şi să fac ceva cu viaţa mea, iar acum la 45 de ani sunt mândră de faptul că am ajuns la doar 450kg”.

Daaaa ştiu că există persoane care pur şi simplu au diverse afecţiuni care îi fac să se îngraşe indiferent cât de puţin mănâncă şi cât de mult se agită, dar vă asigur că domnii şi domnişoarele care apar pe la TV nu suferă de nimic decât de “depresie” (să fim serioşi, cine dracu’ nu e deprimat din când în când?) şi de lene acută.

Dar nu am ceva doar cu obezii care vin să ne descrie pas cu pas procesul incredibil prin care ei au ajuns de la a mânca 3 mistreţi la micul dejun la a ciuguli doar 2. Am ceva şi cu ăia care o ard la dezalcoolizare sau dezintoxicare până pe la 55 de ani şi după aia vin şi se laudă că au avut o revelaţie că nu e bine cum au trăit până în acel moment, în general dând’o şi prin divin, spunând că li s’a arătat Iisus într’o felie de pâine sau într’o ceaşcă de cafea şi le’a deschis ochii.

Tare curios sunt cine decide să’i ia pe oamenii ăştia dezaxaţi şi să’i prezinte unei lumi întregi ca pe nişte eroi care după doar 40 de ani de trăit haotic decid să o ia pe calea cea dreaptă.
Dar cred că sediul problemei nu este la realizatorii care îi invită pe aceşti învingători să’şi perie singuri egoul în direct la TV, ci la telespectatorii care ascultă foarte atenţi şi afectaţi poveştile lor absolut emoţionante.

Ce o fi atât de fascinant în a vedea o epavă umană ipocrită lăudându’se că la 50 de ani e gata să înceapă să trăiască responsabil şi declarându’se indignată de cei care nu au un stil de viaţă sănătos, nu ştiu. Clar e ceva în neregulă cu mine, fiindcă marea parte a maselor este evident topită după astfel de chestii.

Hm, stând aşa şi gândindu’mă la tema asta, mă întreb.. de ce să mă mai consum să fac bani? Mai bine mă apuc şi o dau pe heroină grav câţiva ani (eventual spun şi că’s dependent de sex că şi asta şochează şi stârneşte compasiune) şi undeva pe la onorabila vârstă de 40 mă potolesc şi încep să dau ture pe la emisiuni de la ProTV şi Antena 1 sensibilizându’i pe telespectatori cu povestea sorţii mele TERIBILE.

Având în vedere în ce fel evoluează societatea cel mai probabil voi fi privit ca un erou naţional sau mă vor alege unii să le reprezint partidul.

Puştiul ăsta a dat gol şi după a fugit la suporterii echipei adverse din greşeală:

Minunat.

Operaţiunea Blue Peacock

Demult, o fată a postat ceva foarte inteligent pe un forum: “Ajutor, am 15 ani, recent prietenul meu m’a lăsat însărcinată şi m’a părăsit, iar partea cea mai gravă este că nici măcar nu ştiu dacă e al meu copilul sau nu. Ce să fac?”. Pe moment, am fost convins că o persoană atât de proastă clar va sfârşi ori moartă într’un şanţ până la 25 de ani ori angajată pe viaţă la REBU. Greşit. Aparent, oameni atât de idioţi pot ajunge chiar să lucreze în cadrul Ministerului Apărării, cel puţin aşa se înţelege din următoarea fază.

De chestia asta am aflat acum câteva luni şi am tot vrut să scriu despre ea dar m’am luat mereu cu altele. Este vorba despre o invenţie, probabil cea mai absurdă din istorie care a ajuns să fie aprobată şi construită pe banii unui stat.

Cândva după jumătatea secolului trecut, pe englezi i’a cuprins paranoia. Deveniseră tot mai speriaţi de ideea că ruşii ar putea decide în orice secundă să’i invadeze aşa că s’au gândit să ia măsuri. Deşi existau numeroase modalităţi eficiente testate de a-şi apăra teritoriul, ei şi'au propus să încerce ceva nou. Probabil că această poveste dovedeşte cel mai bine că "mai nou" nu înseamnă neapărat "mai bun". Aşa deci... ce s’au apucat ei să facă?

În primă fază, au construit o armă nucleară, care deşi nu era nici pe departe cea mai puternică din lume, era singura făcută special pentru a fi îngropată în pământ.

De ce ar îngropa cineva o bombă atomică? Păi... ce fel de întrebare e asta? Pentru a o folosi ca mină de teren, bineînţeles!

Ideea era următoarea: să producă mai multe bombe de acel tip, să le planteze sub pământ în câmpurile din Estul Germaniei şi să le lege la nişte declanşatoare sensibile la presiune. Deja sună ca o idee uşor bizară (dacă nu tâmpită) dar ingeniozitatea englezilor nu se termină aici.

Imediat după ce au plasat minele de teren nucleare au avut o revelaţie. Odată cu venirea iernii acestea ar fi îngheţat şi implicit ar fi încetat să mai funcţioneze, aşa că au adunat cele mai strălucite minţi pentru a găsi o soluţie. Cum ar fi putut ţine bombele calde de’a lungul anului ca să nu se strice?

Timp de câteva săptămâni au analizat un şir interminabil de variante şi în cele din urmă au ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi ca lângă fiecare “mină” să mai sape o groapă mică în care să plaseze... pam pam pam... cuşti cu găini. Cuştile urmau să fie acoperite cu pământ, comunicând cu suprafaţa doar printr’un tub îngust prin care ar fi intrat aer şi prin care putea fi introdusă hrană. Conform logicii lor, aceasta era cea mai eficace şi mai inteligentă modalitate de a asigura buna funcţionare a dispozitivelor.

De ce să îngropi bombe capabile să radă fiecare un oraş întreg şi să le foloseşti ca mine de teren? Şi dacă tot ai făcut asta, de ce să bagi, dintre toate lucrurile din lume, GĂINI lângă ele? Chiar.. nu’mi explic.. şi sincer, dacă ar fi fost pur şi simplu o născocire a unui bou sau un alt patent ratat n’ar fi fost nimic deosebit. Dar invenţia asta a fost aprobată de cele mai înalte autorităţi ale Marii Britanii. Cum a fost posibil aşa ceva?! N’o să înţeleg niciodată.

A şi mai era ceva, bombele astea (similare ca putere cu cea de la Hiroshima) aveau un fitil de siguranţă de 10 secunde... din nou... nu am nici cea mai vagă idee de ce. Adică nu e ca şi cum există ceva ce ai putea face în 10 secunde ca să scapi nici măcar cu tehnologia din prezent, cu atât mai puţin cu cea de la vremea aia.

În concluzie, sfatul meu ar fi următorul: dacă vreodată ajungeţi pe un câmp din Estul Germaniei şi auziţi cotcodăceli de sub pământ, să ştiţi că mai aveţi 10 secunde de trăit, deci dacă vă doreaţi să faceţi ceva în această viaţă şi n’aţi apucat până la momentul respectiv, grăbiţi’vă.

Am redescoperit clipul ăsta recent şi este efectiv admirabilă voinţa pisoiului:

Kitten Attempts Epic Jump - Watch more Funny Videos
Minunat.

Oarecum dureros

Mereu există o oarecare îndoială în ochii ascultătorilor când aud faze care încep cu “Am avut eu un prieten care...”. Mulţi ajung să întrebe: “Păi cine e prietenul ăsta şi eu de ce nu am mai auzit de el?”. Explicaţia este foarte simplă.

99% din fazele respective descriu un om aparent normal făcând ceva incredibil de stupid, sinistru sau o combinaţie a celor două. Aşa că vă întreb: cine dracu’ ar vrea să rămână în relaţii apropiate cu o persoană periculos de proastă sau pur şi simplu extrem de dubioasă?

Făcând o paranteză, nu'mi dau seama de ce anumiţi oameni evită să mă mai frecventeze. Hmmmm.... Dar să revin la ce vroiam să spun.

După cum probabil era clar din începutul postului, urmează o fază despre un prieten. Deci:

Când aveam vreo 11 ani, într’o zi un puşti a reuşit să pună mâna pe una din revistele cu pornache ale lu’ tac’su. A fost acel moment critic în care atât eu cât şi alţi pafarişti ca mine am văzut dacă vrabia e orizontală sau verticală şi ce anume înseamnă să faci sex.

În timp ce încercam să înţelegem exact la ce ne uităm şi dacă e de bine sau de rău, am observat ceva ciudat. Era acolo un nene care avea pus un prezervativ roşu şi întreţinea relaţii sexuale de comun acord cu o doamnă. Poza era făcută când cucul era deja pe jumătate introdus în pupăză şi practic se vedea doar o parte foarte roşie din membrul viril al individului (părea a fi carne vie).

Fără să realizăm atunci că tipu’ purta un prezervativ, după ce am analizat noi cu multă atenţie poza am ajuns la concluzia că aşa trebuie să arate penisul când este decalotat şi anume că pielea se duce în jos până la bază şi că trebuie să fie complet roşu ciocanul rămas descoperit. La momentul respectiv am căzut toţi de acord că pare prea dureros şi că nu merită, în afară de un gagiu care a decis să se ducă acasă şi să încerce să’şi belească (ce vulgar, regret) ştrulumeagul aşa cum considera că e normal.

Pare o idee proastă? Chiar a fost, mai ales pentru că prostia a fost combinată cu o voinţă de fier.

Pe scurt, omul s’a încuiat în baie, a încercat de câteva ori şi a văzut că nu merge. A stat şi a studiat organul şi a constatat că nu îi reuşea pentru că pielea de pe penis este prinsă într’un punct de capul acestuia. Aşa că a hotărât să o desprindă. A luat o lamă de ras (de’aia clasică), a decalotat scârbovnicul mădular şi cu o tăietură rapidă şi precisă... păi.. vă daţi seama ce s’a întâmplat.

Practic s’a ciomizat singur. Mă rog nu chiar, adică bălosul a rămas întreg însă a cam sângerat prin toată baia. Odios.
Oricum, a fost dus la spital urgent şi a scăpat relativ nevătămat, culmea nici n’a rămas impotent. Ce distracţie!

Previzibil, dar îmi place cât de grav l'a executat:

Volleyball Spike To Face - Watch more Funny Videos

Minunat.

Paradoxul hipsterilor

Am stat şi m'am gândit mult şi bine dacă să scriu despre subiectul ăsta sau nu pentru că este foarte probabil ca majoritatea oamenilor să nu ştie încă ce este ăla un hipster, acest "nou" gen de individ penetrând graniţele ţării noastre doar de aproximativ un an.

Am pus "nou" între ghilimele fiindcă stilul ăsta există de vreo 50-60 de ani peste hotare însă odată cu evoluţia internetului din ultimul deceniu a renăscut cum ar veni, pătrunzând în numeroase locuri de pe Glob, iar cum România este expertă în a copia fix ce nu trebuie de la străini, ca un copil gras fără prieteni care face tâmpenii doar doar să pară cool, normal că a prins şi la noi.

Şi totuşi ce e hipsterul? Păi, în linii mari un hipster este o persoană cu o gândire pseudoliberală, ce venerează lucrurile şi mentalităţile noi care sunt, măcar aparent, creative şi/sau inteligente. Mai mult decât atât, ei refuză să se asocieze cu indivizi ce nu sunt - din nou, măcar aparent - sofisticaţi şi intelectuali cu o oarecare aplecare spre metafizic, modă sau alte domenii rezervate celor cu un simţ fin al frumosului şi cu un IQ superior.

Acum probabil vă întrebaţi... "Păi şi ce e rău în asta?". Da, de acord, sună excelent CA IDEE acest stil, la fel cum şi comunismul perfect este cea mai bună formă de administrare a unui stat.

Dar cum comunism perfect nu există şi respectivul regim mereu degenerează în diverse forme ca urmare a cărora majoritatea populaţiei şi'o ia la keke, aşa şi stilul ăsta arată penibil în 99,(9)% din cazuri pentru că cei care'l adoptă sunt preponderent idioţi pretenţioşi care nu pricep concret cum trebuie să se poarte.

Ca să înţelegeţi exact cât de bine li se potriveşte acest stil celor mai mulţi hipsteri, imaginaţi'vă un hipopotam la o galerie de artă. Sigur se poate holba la operele expuse şi după se poate lăuda prietenilor săi hipopotami cu ce a văzut, dar orice om de rând mai deştept decât o conopidă îşi va da seama că nu are nicio tangenţă cu ce se dă acolo. Şi de fapt, majoritatea nici măcar nu cântăresc exact valoarea intelectuală sau creativă a unui lucru pe care "îl adoră" ci doar devin pasionaţi de el fiindcă alţi hipsteri le spun că asta te face mai cult.

Majoritatea hipsterilor, fiind foarte inventivi şi străluciţi, au acelaşi stil vestimentar, deşi fiecare dintre ei aspiră la unicitate. Iată o poză cu nişte specimene, ca să ştiţi şi voi cum arată oamenii deştepţi şi rafinaţi care vor salva această generaţie.



Clarificând ce este hipsterul, de unde provine şi de ce este rău/penibil să fii unu, să revin la ideea din titlul postului.

Spre deosebire de toate celelalte stiluri existente (goth, punk, rock, emo, rave, guido etc etc) hipsterii creează un paradox fiindcă ei sunt, după cum am mai spus, adepţi ai lucrurilor/mentalităţilor (oarecum) noi şi inteligente, iar oamenii care nu sunt hipsteri sunt în general ferm împotriva lor pentru că... aşa e la modă.

Deci iată... urând hipsterii rişti să devii la rândul tău un fel de hipster pentru că adopţi o atitudine faţă de ei considerată cool şi intelectuală. Pam pam. Ştiu, revelaţiile mele sunt năucitoare.

O idee nouă pentru cei ce vor să impresioneze. Nu vă mai faceţi poze lângă maşinile scumpe ale altora, faceţi asta:

Cool Optical Illusion With Ferrari - Watch more Funny Videos

Minunat.

O, brad frumos!

Pentru a nu risca să par un tip insensibil, voi începe urându'vă Paşte fericit!

Într'un fel cred că este ziua mea preferată din an fiindcă reflectă cel mai bine cât de absurde sunt sărbătorile religioase.

Nu numai că are loc la date diferite mereu (deşi cumva Crăciunul e fixat pe 25 decembrie) dar îmi place încărcătura sa simbolică: un iepure, aflând că Iisus a murit, bucuros începe şi aduce dulciuri, cadouri şi în unele locuri de pe Glob împarte şi ouă pictate. Eu unu sunt mai circumspect aşa şi pun sub semnul întrebării atât sănătatea mintală a iepurelui cât şi intenţiile lui, adică mie îmi pare mai degrabă malefic decât drăgălaş dacă brusc e atât de darnic/harnic în ziua asta.

Mă rog.. în aceeaşi măsură ca atitudinea iepuraşului mă intrigă şi atitudinea oamenilor care în semn de revoltă/tristeţe faţă de soarta lu' Jesus mănâncă şi beau până le cedează ficatul.

Oricum, revenind la ce vroiam să scriu azi:
Îmi plac foarte mult reclamele puse aici pe blog de Google fiindcă sunt alese automat în funcţie de conţinutul articolelor (cică) pentru a se potrivi cât mai bine publicului care vizitează această minunată pagină.

Deci uitându'mă de'a lungul timpului peste anunţurile prezentate.. am înţeles că blogul meu este dedicat mamelor singure, supraponderale (reclamele existau cu mult dinaintea postului despre Mama model), gospodine, pasionate de poezii şi extrem de religioase care vor să îşi recâştige soţul şi totodată să înveţe rapid limba engleză.

Mdap.. a nimerit'o bine Google aici.. exact spre acel segment obscur de cititori ţinteam... what the fuck.

Totuşi, dacă faceţi parte din acea categorie informaţi'mă, că poate Google ştie mai bine decât mine sau poate eu, în mod involuntar, am ales la nivelul subconştientului să scriu articolele existente tocmai pentru că ele sunt cele mai relevante pentru segmentul respectiv.

Era foarte popular acum câteva săptămâni un film cu unu la paintball care arunca o grenadă chiar lângă el însuşi.. eh ăsta e şi mai capabil:

Chinese Soldier Grenade Throw Fail - Watch more Funny Videos
Minunat.