Microbistul fără molari

Ca să’l citez pe Charles Dickens din cartea sa, Marile Speranţe (şi totodată să arăt SUBTIL cât de cult sunt): “N-am să vă spun povestea aşa cum s-a întîmplat. Am să v-o spun aşa cum mi-o amintesc”.

În cartierul meu locuieşte un domn, să’l numim... hm... Reginald. Reginald nu a fost niciodată pasionat de carte fiind mai fascinat de activităţi fizice (bătăi de stradă) sau de perfecţionarea agilităţii sale - esenţială pentru stilul lui de viaţă ce implică adesea urmăriri şi furturi (un exemplu memorabil fiind când l’am prins iarna căţărat, ciordind lumini de pe un brad). Practicarea pugilismului stradal are însă şi dezavantaje (performanţa cere sacrificii, asta e) şi astfel a cam rămas fără dinţi individul, lucru care nu l’a deranjat până într’o zi când a luat o hotărâre: să înceapă să strângă bani ca să’şi repare dantura.

Neavând studii sau o slujbă, n’a fost deloc uşor să strângă banii necesari, dar după 6-8 luni a reuşit. Văzându’se însă în bani s’a răzgândit şi i'a apărut o nouă prioritate: să îşi ia şi el, ca tot omul, un televizor. Zis şi făcut. S’a dus, şi’a luat TV, iar în aceeaşi seară s’a pus să se uite la un meci de fotbal că juca Steaua, iar el e un stelist înfocat. Poate că povestea ar fi avut un sfârşit fericit însă Steaua nu a câştigat în seara aia, iar tipul, fiind pasional din fire, a luat televizorul şi l’a aruncat pe geam, de la etajul 8 (sau 9?) unde locuieşte el.

De ce să strângi 8 luni bani pentru dinţi doar ca în ultima clipă să’ţi iei un TV în schimb şi să’l arunci pe geam câteva ore mai târziu... nu ştiu, nu sunt destul de boem ca să înţeleg. Oricum, morala poveştii, pe scurt, cred că ar fi: nu da dinţii din mână pe televizorul de pe gard.

Fantastică scena următoare şi tind să cred că stările prin care trece gagiul asasinat sunt identice cu stările străbătute de Reginald când şi'a văzut televizorul făcut bucăţi:
* negare - când refuză să creadă că a fost rănit grav de un ninja;
* furie - când înţelege că este reală situaţia;
* târguială - când priveşte shurikenul şi încearcă să găsească o soluţie;
* depresie - când realizează că nu există nicio soluţie şi că a luat'o'n mână;
* şi în cele din urmă acceptarea situaţiei - când cade la pământ ridicând resemnat umerii şi mâinile.
Până şi ninjălăul pare impresionat de profunzimea interpretării.

Minunat.

Pozzing

Totul a început cu o poză primită de la un mare domn. Era un screenshot al unui post de pe un forum în care un tip mărturisea că îşi descoperise adevărata orientare sexuală (gay) şi că totodată era disperat să ia HIV, dorinţă exprimată repetat într’un mod obsesiv. Iniţial am crezut că era doar un om foarte sonat sau un troll profesionist şi nu i’am acordat prea multă atenţie. Ulterior însă, de dragul diversităţii, i’am pasat poza unui prieten, să’l numim Lincă Dariuz, care a simţit nevoia să afle dacă aceasta era autentică sau nu. După câteva minute de căutări pe Google a constatat că, din nou, atât io cât şi el am rămas în urmă grav cu ce este cool şi trendy în materie de sex.

După cum am aflat de pe zeci de forumuri şi alte site’uri de specialitate, mai nou, ca să fii un gay adevărat, un gay hardcore cum ar veni, şi pentru a avea respectul altor gay hardcore trebuie să ai HIV. E un fel de, citez, “decoraţie ce îţi dovedeşte valoarea” în numeroase cercuri de domni sofisticaţi.

Ar fi fost frumos ca demenţa să se termine aici dar din păcate nu a fost aşa. În săpăturile noastre prin lumea sinistră a doritorilor de HIV, eu şi Lincă am descoperit că aceştia au format un fel de cult în jurul bolii. Există întruniri organizate special pentru răspândirea HIV, ritualuri, instrumente folosite special în acest sens şi inclusiv o terminologie specifică, ceea ce conduce la explicarea sensului titlului. Mai departe, pentru cei interesaţi să ia HIV fără a se face de râs în cercurile avizate, voi include un mic dicţionar de termeni esenţiali pe care îl voi numi “Micul dicţionar al Poz Topului aspirant”:

Pozzing/Breeding – actul în sine prin care un nene îi dă altui nene (cu acceptul şi înştiinţarea celuilalt sau nu) HIV în mod intenţionat. Uneori este o simplă partidă de sex dar adesea ia forma unui ritual în care sunt implicaţi 1 Neg-pig şi mai mulţi Poz Topi.
Pozzing party – petrecere organizată cu ocazia unui pozzing. În general pozzingurile care au loc aici sunt foarte agresive însă au o rată de succes ridicată, Neg-pigul luând aproape mereu HIV.
Bottom – tip pasiv care întreţine relaţii dubios de sexuale cu domni diagnosticaţi cu HIV. La rândul său, poate fi seropozitiv sau nu.
Top – tip activ care întreţine relaţii de asemenea dubios de sexuale cu domni diagnosticaţi sau nu cu HIV. După caz, Topii pot fi Poz Topi dacă au HIV sau Neg Topi dacă nu.
Neg-pig – denumirea cea mai comună dată unui tip gay, activ sau pasiv, care nu are încă HIV. Cuvântul “-pig” a fost inclus cu scopul de a sublinia lipsa de respect pe care o au Pozii pt ei. Un fel de a zice că numai rataţii n’au HIV.
Ar trebui să fie de ajuns pentru început termenii ăştia, mai departe vă puteţi descurca şi singuri sunt sigur.

Revenind însă, spuneam că în multe situaţii pozzingul ia forma unui ritual. Acest ritual poate fi de mai multe feluri: cu conotaţii oarecum medievale sau modern. Mai exact, în cadrul pozzingurilor în stil medieval, un Bottom neg-pig este legat de un X mare din lemn, îi sunt legate mâinile şi picioarele, depărtate, de braţele X-ului după care un număr variabil de Poz Topi îl molestează agresiv unul câte unul, în încercarea de a’i da HIV.

Pe de altă parte, al doilea tip de pozzing ritualistic nu este aşa de violent. O modalitate de pozzing modernă a fost inspirată de ruleta rusească şi este practicată în multe cluburi selecte din toată lumea, astfel: unui domn îi sunt prezentaţi 10 indivizi, dintre care unu are HIV, iar el trebuie să aleagă unul pentru a se iubi rectal cu el, fără a şti dacă alesul este cel seropozitiv. Misterul şi adrenalina pe care le implică această metodă sunt considerate fantastice de către amatori.

Dacă doriţi să pătrundeţi în lumea odioasă a apropierii bărbat-HIV-bărbat, nu vă îngrijoraţi, nu este greu! Aparent, aveţi şanse extrem de mari să daţi de un Poz Top sau de o persoană care are tangeţe cu unul la cea mai apropiată baie turcească, aşa că luaţi un prosop şi pregătiţi’vă pentru aventura vieţii voastre. A şi apropo, am înţeles că cei mai extremi dintre extremi nu se mulţumesc doar cu a fi seropozitivi, ei încercând din răsputeri să ajungă suprainfectaţi cu HIV şi într’un fel mi se pare normal, în fond cheia succesului în viaţă e să ţinteşti cât mai sus!

Vorba unuia, nu eşti cu adevărat gangsta decât după ce dansezi în intersecţie:

Dancing Man Gets Hit By Ice Cream Truck - Watch more Funny Videos
Minunat.


Blibliografie suplimentară pentru curioşi:

http://bugshare.net/conversionstories/zindex.html

Iubire fără limite

Cuvântul zilei este:

SONÁT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

Pentru o mai bună înţelegere a termenului, va fi folosit într'o frază:

Domnii despre care voi vorbi sunt sonaţi.

Există de câţiva ani pe net o poză cu un tip asiatic care stă în metrou ţinând strâns la piept două perne cu două fete desenate pe ele. Neavând idee despre ce era vorba nu am ştiut cum să'l etichetez pe domnul acela, însă acum câteva luni am dat peste nişte articole care m'au luminat, din păcate.

Ah, iată că am găsit şi poza de care ziceam:

O imagine oarecum înduioşătoare, nu?

Eh, de fapt, nu. Gagiul face parte dintr'o categorie de bărbaţi (preponderent asiatici, chestia asta prinzând doar în colţul lor al lumii momentan) care... Hm, nici nu ştiu cum să mă exprim, pentru că nu'mi dau seama concret dacă este vorba despre un fetiş sau chiar despre o orientare sexuală. În orice caz, cert este că domnii din categoria respectivă preferă să aibă relaţii cu perne cu fete desenate pe ele (exact ca cele din poză), fiind dezamăgiţi/nesatisfăcuţi de oameni.

Probabil că vă gândiţi acum că există o groază de dubioşi care folosesc păpuşi gonflabile şi vă întrebaţi ce anume e asa special la iubăreţii ăştia cu pernele lor.

Deosebirea constă în faptul că pernofilii nu doar fac sex cu "partenerele" lor ci au relaţii complete, adică: le cumpără cadouri, iau masa cu ele, le scot la film, în parc, ba chiar le plimbă în jurul lumii, făcându'şi poze împreună în locurile vizitate etc. Partea tragică e că, din câte am citit eu, multe dintre pernele astea sunt tratate de către iubiţii lor mai bine decât majoritatea femeilor.

Realismul relaţiilor om-pernă nu se limitează însă doar la aceste activităţi. Băieţii le construiesc chiar şi personalităţi perechilor lor umplute cu fulgi, purtând şi discuţii cu ele, cu certuri, drame ş.a.m.d. totul fiind tratat cu o seriozitate maximă.

Unii indivizi, cu adevărat speciali, optează pentru relaţii complicate, având şi amante (bineînţeles, tot perne) pe care le ţin ascunse de "prietenă", în timp ce unii masculi alfa nu se ruşinează cu poligamia lor, alegând să aibă relaţii deschise sau fiind efectiv playboy, cum este Toru Taima, un armăsar foarte capabil care se laudă cu numărul de perne regulate: peste 150 - ce erou.

Aş vrea să spun că m'au şocat într'o măsură notabilă băieţii ăştia, aş vrea să mă declar scârbit şi dezamăgit de omenire, dar din păcate nu pot, pentru că există atâtea şi atâtea alte genuri de persoane şi de practici sinistre care'i fac pe domnii ăştia să pară nişte simpli romantici incurabili neînţeleşi. În acest sens, data viitoare vă voi povesti despre lumea odioasă a poz topilor şi a neg-pigilor, iar dacă postul de azi nu v'a lăsat un pic blocaţi, promit că următorul va compensa - pe deplin.

Trailerul ăsta e pe bune. Filmul chiar există şi poate fi cumpărat online de aici. Are nota 10 din partea mea:

Minunat.