Cum sa scapi de depresie

Stateam si ma gandeam azi la cele mai impresionante povesti de viata pe care le'am auzit vreodata. Dintre toate, una as putea sa spun ca m'a miscat intr'un mod deosebit.

Eroul povestirii in cauza este un domn (american parca? nu mai stiu) care s'a trezit undeva pe la 45 de ani (sau ceva de genu') parasit de nevasta. Copii nu avea, slujba nu prea ii convenea, nu reusise sa devina ce isi propusese, ce mai.. din punctul lui de vedere era un ratat si era convins ca nimeni nu avea sa'i duca lipsa.

A stat el ce a stat, s'a tot gandit ce sa faca, in cele din urma a incercat sa se reinventeze, sa porneasca o afacere indrazneatza, nu a mers. A incercat sa isi gaseasca o iubita/prietena/ceva acolo, nu a reusit. Deja incepea sa i se para atractiva sinuciderea. Se opunea, insa ajunsese la concluzia ca daca nu face ceva semnificativ chiar nu mai are rost sa traiasca, moment in care a avut una dintre cele mai fantastice idei posibile.

A luat in considerare tot ce ar fi putut sa faca pentru a da un sens aparte existentei lui si cumva, cea mai buna chestie care i'a venit in cap a fost sa ia un cutit, nu unul de vanatoare, un cutit obisnuit, sa se duca singur in padure si sa incerce sa omoare un urs matur cu el.

Sincer, cat sange sa ai in instalatie ca sa faci asa ceva? Dar ganditi'va bine, era o incercare din care nu putea sa iasa decat in castig avand in vedere situatia lui, adica ori murea si aia era, ori dobora ursul si devenea automat mai dur decat permite bunul simtz.

Eh si uite'asa domnul s'a dus in padure, a stat cateva zile si in cele din urma a dat de un urs, l'a hacuit cu vehementza si a scapat de depresie. Bine, adevarul e ca viata lui a ramas la fel dupa aia: nu s'a imbogatit si nu au inceput sa roiasca femelele in jurul sau dar... rahat... a omorat un urs cu un cutit!

Sfatul expertului: Asa ca.. data viitoare cand simtiti ca viata va cam intristeaza, puneti mana pe un topor si vizitati cel mai apropiat barlog. Satisfactie (aparent) garantata.

In incheiere, am si eu o intrebare, daca poate careva (dintre cei 2 cititori ai blogului) sa'mi explice si mie: care'i sensul expresiei "a căca steagul"?

Cred ca dintre toate expresiile din limba romana asta'i singura pe care nu o inteleg adica.. exact.. la ce se refera?

Mananci steagul si dupa il defechezi (in varianta SF, mananci lucruri normale si brusc caci un steag, ceea ce e mai degraba uimitor decat ingrijorator) sau iei steagul si cu stima implicita te caci pe el (desi in cazul asta s'ar spune ca te'ai cacat pe steag, nu ca l'ai cacat)?

Pam pam:

Minunat.