Ceva profund de inceput

Parerile sunt impartite... ca intotdeauna. Unii spun ca n'am trait destule, altii tac si raman blocati cand aud despre micile mele peripetii, asa ca am zis, in toata generozitatea mea, sa incep sa povestesc lumii intregi cate una alta. Cine stie.. poate cuiva ii vor servi in vreun fel aberatiile mele, sau macar vor starni un zambet pierdut.

Trecand la subiect.. sa vedem.
M'a cuprins acum cateva zile un gand foarte.. linistitor sa'i zicem. Anul n'a inceput chiar cum imi doream si am avut clipe in care m'am intrebat (ca 99% din restul lumii) daca totul merita: toate porcariile prin care trecem, pe care le facem, toata suferinta si toata asteptarea deseori aparent zadarnica.
Eh.. eu as zice ca da, pentru ca in fond, care'i alternativa? Sa traiesti o viata ca un copac? Viu dar complet neimplicat in tot ceea ce se da in jur? Sau poate sa decizi sa nu mai traiesti? Si dupa aia ce urmeaza? Eu tind sa cred ca nimic.
Asa ca, fie ca vrem sa recunoastem sau nu, cea mai buna varianta in viata ramane sa traiesti agatat de altii, sa simti, sa strangi din dinti, sa tipi, sa te enervezi pentru ca cel mai probabil, in cele din urma, uneori chiar in cele din urma urmei, te vei trezi intr'o zi, te vei uita in jur si ti se va parea, asa cum zicea si titlul unui film, ca totul este iluminat, ca toate au o frumusete aparte si ca eforturile si consumul interior au meritat.
In fond.. la ce altceva mai bun poti spera in viata asta? Si ce altceva poate fi mai frumos decat sa obtii ceva pentru care cu adevarat ai luptat? Luptele cele mai mari se dau in minte parca, nu?

Si da, poate ca multi nu vor avea timp de gandirismele mele, majoritatea probabil nu vor trece de prima fraza dar sincer, tot ce voi scrie aici va fi "verificat" si paragraful de mai sus nu este o concluzie intamplatoare a unei minti boeme, ba din contra. Timp de 7 ani, daca nu mai mult, am trait in mare parte rupt de lume, rupt de ceea ce ii face pe oameni "calzi" si desi nu am suferit cu adevarat in tot acest timp, nici nu pot sa spun ca m'am bucurat de viata cum trebuie.. deci privind inapoi.. par tare goi acesti ani din punct de vedere.. cum sa zic.. emotional. (CE PROFUND SUNA!)

In incheiere, ceva care n'are nicio legatura cu nimic.



Minunat.